Criza financiara,- interviu laureat al premiului nobel

In publicatia germana Frankfurter Allgemeine Zeitung a aparut un interviu cu Edmund Phelps, laureat al premiului Nobel pentru economie in anul 2006.

M-am gandit sa traduc acest interviu din limba germana si sa il postez pe blog. Traducerea nu a fost  usoara, insa cred ca informatiile acestui interviu au fost destul de interesante pentru a ma determina sa le fac cunoscute si celor care imi viziteaza blogul.

Am folosit culoarea albastra pentru a reda intrebarile reporterului. 

Iata mai jos interviul :

 

 

Presedintele Barack Obama si seful Trezoreriei federale din SUA, Ben Bernanke, au incercat prin ultimile lor discursuri, sa raspandeasca optimismul. Dvs., sunteti optimist?

Este greu sa privesti spre viitor cu atat de multa incredere cum privesc ei. Nu cred ca aceasta tara sta prost la cpitolul incredere. Din contra, Optimismul specific Americii, a fost unul dintre factorii importanti ai succesului economic al acestei tari, pe care l-au avut deceniile trecute. Uneori s-a mers insa prea departe. Acest lucru se poate arata de exemplu prin faptul ca indiferent de cat de mare era pretul caselor, putini erau cei care se gandeau ca intr-o zi acest pret va scadea.Increderea excesiva in viitor face ca economia Americii sa fie foarte vulnerabila in fata speculatiilor tot mai crescande.

Cu urmarile corespunzatoare … 

Da, acum suportam consecintele neobisnuite ale unei astfel de exagerari.Desi ne aflam in mijlocul unei recesiuni economice, oamenii par sa fie uimiti luna de luna de faptul ca somajul creste si ca pretul caselor continua sa scada.Per total, nu se poate asadar afirma ca americanii ar avea prea putina incredere. Din contra, exista semne care arata ca ei inca au prea multa incredere.  

Aceasta inseamna ca cetatenii SUA trebuia sa isi reduca asteptarile la un nivel normal?

Eu sper ca nu isi vor pierde intregul optimism. Insa ei trebuie sa devina realisti. Nu trebuie sa viseze ca, in urma interventiei politice, este posibila  o crestere a pretului aferent caselor pana la un nivel similar celui inregistrat in urma cu 2 ani.De asemenea, ei nu trebuie sa creada ca investitiile in energia alternativa sau ca extinderea ingrijirilor medicale ar putea contribui la bunastarea generala. Nu exista o legatura intre aceste lucruri.

Care este Status Quo -ul economiei si spre ce ne indreptam?

In definitiv, nimic nu este exclus. S-ar putea ca in anii ce urmeaza ( 1 an sau 2 ani) sa apara in mod intamplator noi forte care sa puna in miscare economia. In pricipiu, exista indicatori care arata ca economia americana si-a pierdut (incet dar sigur) din dinamica avuta. 

Programele oficiale ale guvernului incearca sa revigoreze consumul.Acest lucru s-a mai incercat si in trecut. Mai au aceste programe vreun sens util?

Intocmai, noi americanii am supra-cosumat. Noi nu vrem acum sa revenim la acelasi nivel inalt de consum. Reducerile de impozite, care au ca scop „inviorarea” consumului, sunt orice altceva numai utile nu. Ele ar putea deveni chiar contraproductive intrucat pot determina crestere pretului bunurilor de consum in loc sa produca o scadere a preturilor aferente bunurilor de capital(productie).Daca am avea nevoie de un program de cheltuieli, atunci el ar trebui sa vizeze bunurile de capital.

Investitiile in infrastructura se indreapta in directia cea buna?

Fondurile necesare pentru constructia sau reparatia de noi drumuri si poduri sunt folosite intr-un mod corect. Nu stiu daca SUA are suficiente drumuri si poduri astfel incat sa se infaptuiasca Programele necesare pentru realizarea infrastucturii. 

Ce ati face dumneavoastra?

As implementa un program care sa subventioneze intreprinderile care angajeaza muncitori sau alte categorii de salariati cu un nivel scazut de remunarare. Acest lucru ar duce nemijlocit la o relaxare a pietii muncii. Nu ar fi nevoie sa se speculeze asupra efectelor pe care le vor avea aceste masuri asa cum se speculeaza pe recentul program adoptat de guvernul american.

Ne aflam la inceputul unei ere in care se eonomiseste tot mai mult?

Avem in spatele nostru o era in care americanii au consumat prea mult, au importat prea mult si au exportat prea putin. Acum suntem la inceputul unei noi epoci in care se va economisi tot mai mult. Acest lucru inseamna ca in acelasi timp se va realiza o crestere a exportului de bunuri si servicii in restul lumii , iar importurile vor fi mai mici.

Ce semnifica acest lucru pentru „restul lumii”?

In primul rand, nu este un lucru nociv. Comertul este intotdeauna benefic. In al II-lea rand, inclinatia spre economii a americanilor va duce la o scadere a dobanzilor reale. Acest fapt va inviora pretul bunurilor de capital, stimulandu-se astfel piata  muncii din intreaga lume. Asa s-a intamplat in anii precedenti. Economiile excedentare din China, Germania si din statele petroliere ale Orientului Mijlociu isi arata efectul.

Unii argumenteaza ca dobanzile scazute ar fi cauza principala a umflarii preturilor de pe pietele imobiliare, pietele bursiere precum si de pe alte piete.

Nu. Este nebun cel care crede ca de fiecare data cand dobanzile scad am avea de-a face cu o bula de sapun. De-a lungul timpului putem avea dobanzi joase sau ridicate, fara sa fie nevoie sa se ajunga la astfel de fenomene. E posibil ca dobanzile scazute sa fi contribuit si ele la aceasta situatie delicata a economiei , insa doar ele nu sunt suficiente pentru a conduce la o bula de sapun a pretului si a cursului. In anii precedenti am fi avut nevoie de o reglementare mai inteligenta a pietelor iar guvernul Bush ar fi trebuit sa reactioneze mult mai devreme la avertismentele expertilor care peconizat colapsul pietei imobiliare. Cu toate acestea, administratia Bush a ignorat toate semnalele. In cele din urma cand preturile caselor, in comparatie cu veniturile realizabile din chirie, erau cu peste 60% mai mari decat nivelul normal si continuau sa creasca, oricui ar fi trebuit sa-i fie clar ca ceva este gresit.

Reglementarea este un punct de vedere interesant. Viziunea dumneavoastra despre capitalism si societate a intrunit in urma cu cateva zile personalitati interesante din domeniul financiar care au dezbatut intr-o conferinta aceasta tema a reglementarii. Ce noutati ati adus?

Continutul de baza facea refrire la faptul ca este imperios necesar sa se evite „proasta reglemntare”. „Proaste” sunt acele reguli care reprima inovatiile si care impiedica aparitia unor idei noi. Aceasta poate suna trivial, insa nu s-ar mai repeta asa des greselile facute. Avem nevoie de reguli care sa impiedice bancile sa isi mai creeze datorii ca urmare a speculatiilor facute pe seama propriului capital intr-o incercare disperata de a-si atinge nivelul nerealist si ridicat al target-uli de profitabiliate. In cele din urma s-a intetit convingerea ca Banca Centrala ar trebui sa foloseasca in viitor instrumente pe care nu le-a folosit pana acum , cu scopul de a opri pietele de indata ce ele depasesc limitele rezonabile.   

Sa vorbim despre banci. In anii precedenti unele banci au cunoscut o crestere intensa. Nu au devenit prea mari?

 O problema majora este aceea a datoriilor lor. Sunt mult prea mari. Stiu ca europenii blameaza Hedge-Fondurile, considerandu-le a fi vinovate de actuala criza. Cu toate acestea, fondurile Hedge au in medie un raport de 3:1 intre capitalul strain si capitalul propriu. La Lehman Brothers acest raport era de aproximativ 70:1, iar la Bear Stearns de 50:1. Managerii fondurilor Hedge lucreaza intens cu proprii bani. In schimb, multi manageri de banca prefera sa-si plaseze activele in orice alta parte numai nu in mainile propriilor institutii. Aceste banci de investitii care fac comert pe cont propriu si tranzactii speculative, ar trebui drastic reduse (diminuate). Avem nevoie de alte banci, banci care sa fie interesate in primul rand de finantarea pe termen lung a investitiilor si a inovatiilor industriale.  

Este realist sa credem ca bancile ar putea fi recalibrate in acest mod ?  

Ma indoioesc ca managerii de banca actuali ar avea expertiza necesara pentru a implementa acest deziderat. Cred ca ar trebui dati afara si inlocuiti!  

Ce se va intampla cu banci precum Citigroup sau Bank of America ?  

Nu sunt sigur daca vor mai exista mult sub aceasta forma. In cele din urma, fie vor fi inchise fie vor fi divizate in parti mai mici. Cu greu mai pot fi controlate. Nimeni nu detine suficiente informatii despre activitatile lor obscure din diverse departamente pentru a putea aprecia situatia lor.

 Aveti impresia ca ministrul de finante Geithner si echipa sa intreprind pasii corecti pentru aducerea sectorului bancar pe calea cea buna?

  Nu am certitudinea ca asa stau lucrurile. In urmatoarele doua saptamani se va discuta un nou plan si apoi nu trebuie sa uitam ca mai exista inca uriase programe de garanti cu nume asa de ezotere precum TALF, despre care nimeni nu vorbeste.  

Mai detine cineva privirea de ansamblu? 

 Ma tem ca nici cei din conducerea bancilor nu stiu care este situatia „intreprinderii” lor. Acum guvernul a inceput sa cerceteze cartile. Nu stiu cat va dura acest proces si ce informatii va furniza.Cred ca daca unele dintre marile banci se vor dovedi a fi insolvente, vor fi preluate de stat, adica vor fi nationalizate, intrucat sunt prea mari pentru FDIC (fondurile de  asigurari de depuneri). 

 Asta inseamna ca actionarii si creditorii  (cei care acorda imprumutile) isi vor arde degetele? 

 Da .

Cum va merge in continuare economia americana? 

 Privesc cu ingrijorare spre viitor. Dupa cum am spus la inceput, sunt ingrijorat de comportamentul dezamagitor al investitiilor facute de intreprinderile din SUA, iar aceasta ingrijorare a mea este anterioara declansarii actualei crize. Se cheltuie prea putin pentru creearea de noi instalatii de productie, pentru accesul la noi piete, pentru formarea continua a fortei de munca s.a.m.d. In plus, mai apare si o problema demografica : peste 10 ani o mare parte a persoanelor din campul actual al muncii va iesi la pensie Acest lucru va conduce la revendicari de plata ridicate si la taxe tot mai mari. Aceasta mixtura va tine restul bunurilor sub presiune si va constrange tara sa exporte mai mult decat pana acuma, pentru a putea suporta aceasta impovarare.

 Americanii au deja multe datorii – unele sunt ascunse – iar in curand se vor adauga poveri noi. Spre ce va conduce acest lucru ? 

 Va veni un timp cand dobanzile vor fi clar mai mari decat acum. Cand anume, nu se poate inca spune. Cu siguranta creditorii vor dori sa fie compensati pentru cresterea riscurilor, potentialul redus al castigurilor si diminuarea activelor. La aceasta se mai adauga si comportamentul consumatorilor. Consumul se va restrange in timpul crizei. De indata ce consumatorii vor avea sentimentul ca situatia economica se va ameliora vor dori sa-si stabileasca pe viitor potentialul de consum. Pentru aceasta au nevoie de dobanzi mai mari. 

 Cum va comportati dumneavoastra ca si investitor in actualul mediu?

 Le-as recomanda prietenilor mei sa ramana lichizi. Cred ca inca nu am apucat sa vedem minimul de pe pietele bursiere. Probabil suntem aproape de acest lucru. Insa investitorii nu vor sa recunoasca cat de mare este incertitudinea. Inca sunt prea optimisti – deci prea siguri.

*****************************************

Poza : Blogger si Traducator

 

dscf4213

                                      Complexul Plitvice – Croatia

 

Reclame

Etichete: , , , , , ,

4 răspunsuri to “Criza financiara,- interviu laureat al premiului nobel”

  1. germinus Says:

    Multumim foarte mult pentru articol si felicitari pentru traducere. E un material plin de informatii interesante.

  2. Edmund Phelps (laureat al premiului Nobel) - despre criza financiara « Zona de criza Says:

    […] a comment » Articol preluat de aici Ii multumesc lui geogianp pentru […]

  3. Stiri de criza « Zona de criza Says:

    […] Edmund Phelps (laureat al premiului Nobel) – despre criza financiara > COMUNISM (=TERORISM) FARA SFARSIT > Obama se gandeste sa combata încălzirea globala […]

  4. Stiri de criza - Economie si Finante « Zona de criza Says:

    […] Edmund Phelps (laureat al premiului Nobel) – despre criza financiara > Capital: Riscul paşilor greşiţi, odată intraţi în hora acordului cu FMI > […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s