Posts Tagged ‘Criza financiara’

Criza financiara,- interviu laureat al premiului nobel

aprilie 9, 2009
In publicatia germana Frankfurter Allgemeine Zeitung a aparut un interviu cu Edmund Phelps, laureat al premiului Nobel pentru economie in anul 2006.

M-am gandit sa traduc acest interviu din limba germana si sa il postez pe blog. Traducerea nu a fost  usoara, insa cred ca informatiile acestui interviu au fost destul de interesante pentru a ma determina sa le fac cunoscute si celor care imi viziteaza blogul.

Am folosit culoarea albastra pentru a reda intrebarile reporterului. 

Iata mai jos interviul :

 

 

Presedintele Barack Obama si seful Trezoreriei federale din SUA, Ben Bernanke, au incercat prin ultimile lor discursuri, sa raspandeasca optimismul. Dvs., sunteti optimist?

Este greu sa privesti spre viitor cu atat de multa incredere cum privesc ei. Nu cred ca aceasta tara sta prost la cpitolul incredere. Din contra, Optimismul specific Americii, a fost unul dintre factorii importanti ai succesului economic al acestei tari, pe care l-au avut deceniile trecute. Uneori s-a mers insa prea departe. Acest lucru se poate arata de exemplu prin faptul ca indiferent de cat de mare era pretul caselor, putini erau cei care se gandeau ca intr-o zi acest pret va scadea.Increderea excesiva in viitor face ca economia Americii sa fie foarte vulnerabila in fata speculatiilor tot mai crescande.

Cu urmarile corespunzatoare … 

Da, acum suportam consecintele neobisnuite ale unei astfel de exagerari.Desi ne aflam in mijlocul unei recesiuni economice, oamenii par sa fie uimiti luna de luna de faptul ca somajul creste si ca pretul caselor continua sa scada.Per total, nu se poate asadar afirma ca americanii ar avea prea putina incredere. Din contra, exista semne care arata ca ei inca au prea multa incredere.  

Aceasta inseamna ca cetatenii SUA trebuia sa isi reduca asteptarile la un nivel normal?

Eu sper ca nu isi vor pierde intregul optimism. Insa ei trebuie sa devina realisti. Nu trebuie sa viseze ca, in urma interventiei politice, este posibila  o crestere a pretului aferent caselor pana la un nivel similar celui inregistrat in urma cu 2 ani.De asemenea, ei nu trebuie sa creada ca investitiile in energia alternativa sau ca extinderea ingrijirilor medicale ar putea contribui la bunastarea generala. Nu exista o legatura intre aceste lucruri.

Care este Status Quo -ul economiei si spre ce ne indreptam?

In definitiv, nimic nu este exclus. S-ar putea ca in anii ce urmeaza ( 1 an sau 2 ani) sa apara in mod intamplator noi forte care sa puna in miscare economia. In pricipiu, exista indicatori care arata ca economia americana si-a pierdut (incet dar sigur) din dinamica avuta. 

Programele oficiale ale guvernului incearca sa revigoreze consumul.Acest lucru s-a mai incercat si in trecut. Mai au aceste programe vreun sens util?

Intocmai, noi americanii am supra-cosumat. Noi nu vrem acum sa revenim la acelasi nivel inalt de consum. Reducerile de impozite, care au ca scop „inviorarea” consumului, sunt orice altceva numai utile nu. Ele ar putea deveni chiar contraproductive intrucat pot determina crestere pretului bunurilor de consum in loc sa produca o scadere a preturilor aferente bunurilor de capital(productie).Daca am avea nevoie de un program de cheltuieli, atunci el ar trebui sa vizeze bunurile de capital.

Investitiile in infrastructura se indreapta in directia cea buna?

Fondurile necesare pentru constructia sau reparatia de noi drumuri si poduri sunt folosite intr-un mod corect. Nu stiu daca SUA are suficiente drumuri si poduri astfel incat sa se infaptuiasca Programele necesare pentru realizarea infrastucturii. 

Ce ati face dumneavoastra?

As implementa un program care sa subventioneze intreprinderile care angajeaza muncitori sau alte categorii de salariati cu un nivel scazut de remunarare. Acest lucru ar duce nemijlocit la o relaxare a pietii muncii. Nu ar fi nevoie sa se speculeze asupra efectelor pe care le vor avea aceste masuri asa cum se speculeaza pe recentul program adoptat de guvernul american.

Ne aflam la inceputul unei ere in care se eonomiseste tot mai mult?

Avem in spatele nostru o era in care americanii au consumat prea mult, au importat prea mult si au exportat prea putin. Acum suntem la inceputul unei noi epoci in care se va economisi tot mai mult. Acest lucru inseamna ca in acelasi timp se va realiza o crestere a exportului de bunuri si servicii in restul lumii , iar importurile vor fi mai mici.

Ce semnifica acest lucru pentru „restul lumii”?

In primul rand, nu este un lucru nociv. Comertul este intotdeauna benefic. In al II-lea rand, inclinatia spre economii a americanilor va duce la o scadere a dobanzilor reale. Acest fapt va inviora pretul bunurilor de capital, stimulandu-se astfel piata  muncii din intreaga lume. Asa s-a intamplat in anii precedenti. Economiile excedentare din China, Germania si din statele petroliere ale Orientului Mijlociu isi arata efectul.

Unii argumenteaza ca dobanzile scazute ar fi cauza principala a umflarii preturilor de pe pietele imobiliare, pietele bursiere precum si de pe alte piete.

Nu. Este nebun cel care crede ca de fiecare data cand dobanzile scad am avea de-a face cu o bula de sapun. De-a lungul timpului putem avea dobanzi joase sau ridicate, fara sa fie nevoie sa se ajunga la astfel de fenomene. E posibil ca dobanzile scazute sa fi contribuit si ele la aceasta situatie delicata a economiei , insa doar ele nu sunt suficiente pentru a conduce la o bula de sapun a pretului si a cursului. In anii precedenti am fi avut nevoie de o reglementare mai inteligenta a pietelor iar guvernul Bush ar fi trebuit sa reactioneze mult mai devreme la avertismentele expertilor care peconizat colapsul pietei imobiliare. Cu toate acestea, administratia Bush a ignorat toate semnalele. In cele din urma cand preturile caselor, in comparatie cu veniturile realizabile din chirie, erau cu peste 60% mai mari decat nivelul normal si continuau sa creasca, oricui ar fi trebuit sa-i fie clar ca ceva este gresit.

Reglementarea este un punct de vedere interesant. Viziunea dumneavoastra despre capitalism si societate a intrunit in urma cu cateva zile personalitati interesante din domeniul financiar care au dezbatut intr-o conferinta aceasta tema a reglementarii. Ce noutati ati adus?

Continutul de baza facea refrire la faptul ca este imperios necesar sa se evite „proasta reglemntare”. „Proaste” sunt acele reguli care reprima inovatiile si care impiedica aparitia unor idei noi. Aceasta poate suna trivial, insa nu s-ar mai repeta asa des greselile facute. Avem nevoie de reguli care sa impiedice bancile sa isi mai creeze datorii ca urmare a speculatiilor facute pe seama propriului capital intr-o incercare disperata de a-si atinge nivelul nerealist si ridicat al target-uli de profitabiliate. In cele din urma s-a intetit convingerea ca Banca Centrala ar trebui sa foloseasca in viitor instrumente pe care nu le-a folosit pana acum , cu scopul de a opri pietele de indata ce ele depasesc limitele rezonabile.   

Sa vorbim despre banci. In anii precedenti unele banci au cunoscut o crestere intensa. Nu au devenit prea mari?

 O problema majora este aceea a datoriilor lor. Sunt mult prea mari. Stiu ca europenii blameaza Hedge-Fondurile, considerandu-le a fi vinovate de actuala criza. Cu toate acestea, fondurile Hedge au in medie un raport de 3:1 intre capitalul strain si capitalul propriu. La Lehman Brothers acest raport era de aproximativ 70:1, iar la Bear Stearns de 50:1. Managerii fondurilor Hedge lucreaza intens cu proprii bani. In schimb, multi manageri de banca prefera sa-si plaseze activele in orice alta parte numai nu in mainile propriilor institutii. Aceste banci de investitii care fac comert pe cont propriu si tranzactii speculative, ar trebui drastic reduse (diminuate). Avem nevoie de alte banci, banci care sa fie interesate in primul rand de finantarea pe termen lung a investitiilor si a inovatiilor industriale.  

Este realist sa credem ca bancile ar putea fi recalibrate in acest mod ?  

Ma indoioesc ca managerii de banca actuali ar avea expertiza necesara pentru a implementa acest deziderat. Cred ca ar trebui dati afara si inlocuiti!  

Ce se va intampla cu banci precum Citigroup sau Bank of America ?  

Nu sunt sigur daca vor mai exista mult sub aceasta forma. In cele din urma, fie vor fi inchise fie vor fi divizate in parti mai mici. Cu greu mai pot fi controlate. Nimeni nu detine suficiente informatii despre activitatile lor obscure din diverse departamente pentru a putea aprecia situatia lor.

 Aveti impresia ca ministrul de finante Geithner si echipa sa intreprind pasii corecti pentru aducerea sectorului bancar pe calea cea buna?

  Nu am certitudinea ca asa stau lucrurile. In urmatoarele doua saptamani se va discuta un nou plan si apoi nu trebuie sa uitam ca mai exista inca uriase programe de garanti cu nume asa de ezotere precum TALF, despre care nimeni nu vorbeste.  

Mai detine cineva privirea de ansamblu? 

 Ma tem ca nici cei din conducerea bancilor nu stiu care este situatia „intreprinderii” lor. Acum guvernul a inceput sa cerceteze cartile. Nu stiu cat va dura acest proces si ce informatii va furniza.Cred ca daca unele dintre marile banci se vor dovedi a fi insolvente, vor fi preluate de stat, adica vor fi nationalizate, intrucat sunt prea mari pentru FDIC (fondurile de  asigurari de depuneri). 

 Asta inseamna ca actionarii si creditorii  (cei care acorda imprumutile) isi vor arde degetele? 

 Da .

Cum va merge in continuare economia americana? 

 Privesc cu ingrijorare spre viitor. Dupa cum am spus la inceput, sunt ingrijorat de comportamentul dezamagitor al investitiilor facute de intreprinderile din SUA, iar aceasta ingrijorare a mea este anterioara declansarii actualei crize. Se cheltuie prea putin pentru creearea de noi instalatii de productie, pentru accesul la noi piete, pentru formarea continua a fortei de munca s.a.m.d. In plus, mai apare si o problema demografica : peste 10 ani o mare parte a persoanelor din campul actual al muncii va iesi la pensie Acest lucru va conduce la revendicari de plata ridicate si la taxe tot mai mari. Aceasta mixtura va tine restul bunurilor sub presiune si va constrange tara sa exporte mai mult decat pana acuma, pentru a putea suporta aceasta impovarare.

 Americanii au deja multe datorii – unele sunt ascunse – iar in curand se vor adauga poveri noi. Spre ce va conduce acest lucru ? 

 Va veni un timp cand dobanzile vor fi clar mai mari decat acum. Cand anume, nu se poate inca spune. Cu siguranta creditorii vor dori sa fie compensati pentru cresterea riscurilor, potentialul redus al castigurilor si diminuarea activelor. La aceasta se mai adauga si comportamentul consumatorilor. Consumul se va restrange in timpul crizei. De indata ce consumatorii vor avea sentimentul ca situatia economica se va ameliora vor dori sa-si stabileasca pe viitor potentialul de consum. Pentru aceasta au nevoie de dobanzi mai mari. 

 Cum va comportati dumneavoastra ca si investitor in actualul mediu?

 Le-as recomanda prietenilor mei sa ramana lichizi. Cred ca inca nu am apucat sa vedem minimul de pe pietele bursiere. Probabil suntem aproape de acest lucru. Insa investitorii nu vor sa recunoasca cat de mare este incertitudinea. Inca sunt prea optimisti – deci prea siguri.

*****************************************

Poza : Blogger si Traducator

 

dscf4213

                                      Complexul Plitvice – Croatia

 

Reclame

Criza financiara,- pe intelesul copiilor (2)

februarie 24, 2009

-am gandit sa fac o cronica a celor mai importante aspecte legate de criza financiara. Sunt convins ca si copiii vor intelege acum criza financiara 🙂

1. Visul de a avea propria casa

casa1Cati dintre noi nu ne dorim sa avem propria camera, o gradina mare si poate chiar si o piscina? Cati copii viseaza oare la aceste lucruri? In SUA, pentru multi dintre ei acest vis a devenit realitate. Parintii le-au cumparat case inteligente. Nu era neaparat necesar sa fii milionar ca sa poti face acest lucru. Banii erau foarte usor de procurat : ii obtineau in urma contractarii unor credite de la banca. Erau nevoiti sa plateasca in plus dobanda. Lunar , parintii returnau o parte din pretul de cumparare. Totul parea ca decurge normal : familile se bucurau de propria casa, iar bancile de dobanzi. Chiar si politicienii erau fericiti : oamenilor din tara lor le mergea bine pentru ca aveau o casa cu gradina si piscina.

2. Trista despartire de casa

2despartireaDeodata parintii au constatat ca nu mai au suficienti bani de retuna bancilor creditele pe care le contractasera. Acesta situatie a inceput sa se faca simtita in randul famililor din SUA la inceputul anului 2007. Motivele sunt diverse : unii si-au pierdut slujba ori s-au imbolnavit iar in cazul altor persoane bancile au solicitat dobanzi mai mari. Incercarea de a vinde mai departe casa pe care tocmai o cumparasera, nu a fost de bun augur pentru oamenii cu dificultati financiare. Ei nu au reusit sa gaseasca pe cineva care sa le plateasca suficient de mult, astfel incat sa isi poata acoperi si datoria fata de banca. Sute de mii de oameni au trebuit sa se mute din casele pe care le cumparasera cu banii imprumutati de la banca.

3.Seful bancii este debusolat : nu mai intelege nimic !

3debusolareAcum casa, gradina si piscina erau ale bancii. Ea le vindea acelora care ofereau cel mai mare pret.Specialistii numesc acest procedeu vanzare-judiciara, adica un fel licitatie prin tribunal. Insa bancile nu si-au recuperat banii in urma realizarii acestor vanzari. Ba mai mult, ele au iesit in pierdere. Insa sefii bancilor,prin politica practicata, au si ei partea lor de vina.Lacomia manifestata in anii precedenti s-a intoars impotriva lor precum un bumerang. Nerambursarea unui credit contractat nu ar fi constituit o problema. Insa colaboratorii institutilor finaciare au acordat un numar foarte mare de credite , fara sa verifice in mod serios daca se va putea realiza returnarea lor de catre clientii ce tocmai reusera sa primeasca aceste credite (in SUA creditul-doar cu buletinul era foarte raspandit). Au imprumutat atat de multi bani, incat au vandut mai departe credite si catre banci europene .

4. Chiar si bancherii europeni au fost luati prin surpindere

4bancheri_europa1Unele institutii europene incep sa realizez zilnic pierdieri semnificative. Asa este si cazul institutiei IKB din Düsseldorf . Memebrii consiliului de administratie si proprietarii nu aveau nici cea mai vaga idee vizavi de adevarata stare de fapt a lucrurilor. Totul este insa asa de limpede : IKB a acordat credite pentru locuinte unor banci din America si primeau in schimb, pe langa credite acordate, si niste Extra-bonusuri ( bonificatii suplimentare). Dar oamenii din IKB nu aveau nici cea mai vaga idee despre „impasul” imobiliar ce se facea simtit din ce in ce mai vizibil pe piata americana. Pana la un anumit punct, aceasta nepasare a bancherilor europeni nu a jucat un rol semnificativ. Totul s-a schimbat insa cand proprietarii caselor nu au mai putut sa isi plateasca ratele : credtile au „explodat” precum un balon cu aer.

5. Toti incep sa isi pazeasca cu vigilenta banii

51pazirea_banilor Criza a fost declansata si acum incepe sa se manifeste serios. Bancile au devenit neincrezatoare una fata cealalta pentru ca se tem ca fiecare a imprumutat bani celor care construiau case si acum sunt pusi in situatia de a nu mai primi nimic de la acestia. Este precum in timpul anilor de scoala : daca ai imprumutat mai mult de 1 Euro unui camard, nu vei mai avea certitudinea ca ii vei  mai vedea vreodata. 52pazirea_banilor1De aceea e recomandabil ca fiecare sa isi pastreze banii de buzunar doar ptr el :). La fel gandesc si oamenii care conduc bancile : nu isi mai imprumuta intre ei bani.In Europa, doar Banca Centrala nu si-a inchis ghiseul in aceasta problema. Insa sprijinul oferit de Banaca Centrala nu a fost suficient. Cei care au imrumutat bani, nemaivand suficiente fonduri, au inceput sa se afla intr-o situatie delicata sub aspect financiar. Unele dintre ele chiar au iesit de pe piata, fiind nevoite sa completeze procedura de faliment .

6. Seiful este gol, banca intra in faliment

6seif_golStatul trebuie sa intervina. Guvernul american trebuie sa impiedicea cresterea somajului, pentru ca mii de oameni sunt expusi riscului de a-si pierde locul de munca.Pe de alta parte, clientii bancilor incep sa se ingriojoreze pemtru economiile facute la institutiile financiare.Guvernul isi ia in serios misiunea si incearca sa ajute pe toata lumea. In curand, se face simtita politica de interventie a statului in randul sistemul bancar. Bancile nu trebuie sa creada orbeste ca peste seara statul va veni si le va umple din nou seifurile.La mijlocul lunii septembrie Lehman Brothers – o institutie bancara cu un instoric indelungat si cu un renume pe plan mondial, este nevoita sa completeze procedura de faliment dupa ce cersise in zadar un sprijin financiar de miliarde de dolari din partea statului.

7.Misiunea de stingere a focului prin pomparea unei sume mari de bani

7interventia_statuluiDupa prabusirea bancii Lehman Brothers,se preconizeaz ivirea unei stari incendiare. Domnele si domnii din banci au inteles foarte clar semnalul guvernului american : cine in timpurile bune este prea lacom, in vremuri dificile nu trebuie sa alerge la „taticul” ocrotitor si sa ii pretinda acestuia (Statului) sa ii ofere ajutorul financiar de care are nevoie pentru a depasi situatia critica in care a ajuns.  Constentizarea acestei stari de abandonare conduce la o reactie nedorita : sentimentul de frica se amplifica in randul bancilor. Increderea bancilor in alte institutii financiare este in scadere, caci ele stiu ca oricand pot impartasi destinul lui Lehman Brothers. Guvernele din Europa au facut tot posibilul sa nu lase marile banci sa dea faliment, caci daca ar fi permis acest lucru focul mistuitor s-ar fi extins si la alte banci.

8. Dormiti linistiti, statul garanteaza pentru economiile voastre !

8statul_garanteaza La Talk-showurile de la televizor se vorbeste din ce in ce mai des despre „Criza” si „Faliment”. Unii spectaotorii se intreaba : daca le merge asa de rau bancilor nu ar fi mai bine ca oamenii sa isi retraga economiile facute la respectivele institutii financiare?Daca iti pui banii sub saltea sau in dulapul de bucatarie ai cel putin siguranta ca inca mai sunt acolo :). Da daca fiecare s-ar duce sa isi ridice economiile depuse la banca atunci bancile ar avea mai putini bani. Criza s-ar intensifica astfel si mai mult.Acest lucru trebuia impiedicat sa se produca. In Europa, principalii oameni politici au incercat sa calmeze starea de panica, spunand ca in cazul in care o banca se va prabusi si se va afla in imposibilitatea de a returna banii deponentilor, statul va fi cel care va da inapoi oamenilor sumele ce li se cuvin.

9. Statul catre banca : Va rog, luati banii !

8statul_da_baniIn Eropa, deponentii s-au mai linistit dupa ce statul le-a promis ca le va returna banii in cazul in care banca va da faliment. Insa care e starea de spirit a bancilor? Bancile se tem in continuare. Niciun banutz nu se mai imprumuta asa usor, fara o analiza riguroasa in prealabail. Fiecare Euro este pazit precum o comoara cu aur. Fara banii bancilor insa economia nu poate functiona. Fie ca este vorba despre o inteprindere din domeniul auto, sau una din domeniul energetic, ele toate au nevoie de credite pentru a putea lucra pe mai departe. Statul nu vede decat o sulutie la aceasta problema : „aprovizionarea” cu bani a bancilor, pentru ca nicio banca sa nu mai aiba sentimentul fricii.

10. Frica de somaj

10frica_somajInsa Frica continua sa se raspandeasca. In fabricilie auto linile de productie s-au intrerupt. Firmele vor sa concedieze o parte din salariati. Cand vine vorba de o criza economica, angajatilor le e teama sa nu isi piarda slujbele. De aceea, liderii politici mondiali s-au intalnit pentru a medita la rezolvarea acestei probleme. Ei incearca sa gaseasca o modalitate de a-i face pe oameni sa cumpere in continuare masini, sa construiasca pe mai departe case si nu in ultimul rand sa nu diminueze semnificativ procesul de consum. Doar in acest mod s-ar putea pastra locurile de munca. Pe de alta parte, guvernantii cauta sa impuna noi reguli bancilor pentru a nu mai risipi cu atata nesabuinta banii.

Criza financiara,- pe intelesul copiilor (1)

februarie 12, 2009

De ce ne priveste pe  toti o criza financiara?

Bancile sunt plictisitoare, Bursele sunt pentru adulti iar copii si tinerii nu pot intelege cum functioneaza intreaga economie. Asa sa fie oare?

bursa_fata12

Eu sunt de o cu totul alta parere. Criza financiara ne afecteaza pe toti – nu doar pe

politicieni, bancheri si manageri ci si pe parinti, pe profesori si chiar si pe elevi.Copiii sunt in aceasi masura afectati de aceasta criza precum si adultii.Si acest lucru este valabil in intreaga lume. Multi parinti se afla in actuala situatie sub o presiune mai mare fata de alte datzi, iar acest lucru se resfrange si asupra copiilor. Teama parintilor de a-si pierde slujba nu se face simtita doar la locul de munca , ci ea este colportata (transmisa) si acasa (in mediul familiar). Si se cauta sa se economiseasca totul, daca nu este imperios necesar, fie ca este vorba despre urmatoarea calatorie de concediu, despre un televizor cu ecran LCD sau despre o masina. 

Mai putine cadouri 

Aceasta Criza a cuprins intreaga lume. Acest lucru o arata si sarbatorile de iarna. Ceea ce li se intampla oamenilor din SUA este valabil si pentru cei din China sau Romania. Pentru ca americanii si persoanele sin tarile industrializate cheltuiesc (fata de anii precedenti)  mai putini bani pentru a cumpara diverse cadouri, ceea ce poate conduce la inchiderea unor fabrici de jucarii si astfel mii de oameni isi vor pierde slujbele. Chiar si parintii vor pune mai putine caduri sub Pomul de Craciun.Insa unii parinti prefera sa faca economii (sa stranga cureau in jurul lor) decat sa le daruiasca mai putin copiilor lor. 

Pierderea viziunii de ansamblu

Cu cateva luni in urma, nimeni nu ar fi indraznit sa anticipeze dezastrul finaciar ce s-a produs in ulrimele saptamani. Cine si-ar fi imaginat spre exemplu ca guvernul federal al Germaniei va fi nevoit sa acorde bancilor din Germania o jumatate de miliard  de Euro drept garantie, pentru a evita procedura de faliment? Nici chiar seful Deutsche Bank, Josef Ackermann, nu a putut anticipa aceasta criza in toata potenta ei.

Acum insa se ridica o noua intrebare: cum poate fi solutionata aceasta criza?