Posts Tagged ‘Fericire’

Tinerete incerta

octombrie 8, 2010

Tinereţea este acea perioadă a vieţii în care fiecare dintre noi căutăm să fim un “altul”.

Ieşiţi din copilărie, unde grijile sunt aproape inexistente, tânărul se confruntă cu o schimbare ca va fi definitorie pentru intreaga existenţă.

Adolescenţa este una dintre cele mai frumoase etape ale vieţii deoarece acum începi să cunoşti pentru prima dată cum este să te îndrăgosteşti de cineva şi, dacă această dragoste se transformă într-o iubire pură, atunci îţi doreşti ca timpul să stea în loc … iar această stare să dureze o veşnicie.

Bucuria de a-aparţine-cuiva ne călăuzeşte spre a ne dori un viitor în care orice obstacol al vieţii să îl depăşim alături-de-cineva.

Timpul tinereţii este unul foarte preţios.

In aceste circumstanţe, alegerile pe care individul le va face face în tinereţe vor avea un impact semnificativ asupra viitorului acestuia, căci aceste alegeri vor face ca aşteptările de la viaţă să se concretizeze sau, din contră, se vor dovedi a fi doar o iluzie.

Deşi atunci când ne naştem nimeni nu ne întreabă dacă suntem de acord să venim pe această lume, totuşi conştientizăm că nu suntem doar simpli spectatori şi că fiecare individ caută să preţuiască acest Dar – Darul vieţii – şi încearcă să ţintească spre anumite idealuri care au menirea de a trasa un anumit sens existenţei sale.

Omul este o fiinţă socială. El trăieşte alături de semenii săi şi acţiunile pe care le desfăşoară influenţează viaţa celorlalţi şi, totodată, ceea ce ceilalţi întreprind are efect asupra individului în parte.

Intotdeauna individul este interesat să aibă ceea ce e mai Bun pentru el.

Nu ne este indiferent ceea ce se întâmplă cu viaţa noastră şi ne străduim să obţinem ceea ce corespunde dorinţelor noastre.

Insă, nu întotdeauna ceea ce ne dorim se şi realizează, căci înfăptuirea unui vis presupune să experiezi o realitate care are la bază un sistem ce funcţionează după anumite reguli şi nu vom avea nicio garanţie că respectând aceste reguli, vom reusi să ne atingem idealurile.

Democraţia este un sistem realtiv şi nu aduce cu sine nicio certitudine.

Sistemul desemnează o mulţime de relaţii între anumite variabile , iar aceste variabile corespund intereselor fiecarui individ.

Cel mai mare obstacol în atingerea idealurilor specifice tinereţilor noastre îl constituie sistemul însuşi.

Atunci când renunţam la speranţa şi incetăm să mai luptăm pentru un ideal al tinereţii, devenim victime ale sistemului.

Şi, la final, se ridică întrebarea : Care este însă idealul suprem al tinereţii?

Pentru unii fericirea, pentru alţii bogăţia, iar, pentru cei cu înclinaţii religioase, idealul suprem este să ajungă în paradis.

In ceea ce mă priveşte, eu încă mai cred în acel paradis al tinereţii  … însă cel puţin acum ştiu că acest paradis nu este un loc pe care să îl cauţi, căci nu contează unde vom ajunge ci mult mai important este cum ne simţim într-un moment al vieţii noastre când suntem o parte din ceva … iar dintre toate momentele, cel mai măreţ este cel al Iubirii … şi când vei găsi acel moment … el va dura o veşnicie.

Reclame

Despre Fericire,-

octombrie 22, 2008

„Dreptul la viata, la libertate si la aspiratia spre fericire” este citatul emblema din Declaratia de Independenta a Statelor Unite ale Americii elaborata in anul 1776 de catre Thomas Jefferson.

Dreptul de a-fi-fericit, este unul dintre drepturile fundamentale ale oricarei fiinte umane.

Ceea ce fiecare isi doreste de la viata este o fericire continua si adevarata.

Filosoful german Immanuel Kant defineste fericirea ca fiind defapt „bunastarea continua, bucuria de a trai, satisfactia completa vizavi de situatia persoanala”. Aceasta definitie se apropie oarecum de cea a utilitarismului care vede fericirea ca fiind placere fara durere.Kant insa, realizeaza o expandare a acestei idei, incluzand in fericire : „puterea, bogatia, aprecierea,stima, chiar si sanatatea, bunastarea completa precum si multumirea vizavi de propria situatie”.El numeste fericire satisfacerea completa a tuturor nevoilor si a inclinatilor (preferintelor). In „Critica Ratiunii Practice ” Kant descrie fericirea ca ” stare a fiintei rationale in lume, in a carei intreaga existenta totul decurge (se deruleaza) conform dorintei si vointei sale”. Deci fericirea inseamna pur si simplu sa obtii ceea ce iti doresti. Ea nu trebuie confundata cu placerea si nici cu sentimuentul de virtuozitate si bucurie ce e specific unei vieti morale.

Asadar, se ridica o intrebare : poti fi fericit chiar si atunci cand nu traiesti dupa principii morale? Sau ce putem spune despre situatia unei persoane care traieste dupa principii morale. Este ea automat si o fiinta fericita? In ceea ce priveste legatura dintre moralitate si fericire Kant declara:„Moralitatea nu este propriu-zis doctrina prin care ne putem face fericiti, ci prin care ne putem face vrednici  de fericire „. Cu alte cuvinte, desi fericrea poate fi atinsa si de cei care intreprind actiuni imorale, pentru Kant doar cei care traiesc dupa valori etice si reusesc prin acest mod de traiere sa cunoasca fericirea pot fi catalogati a fi demni de fericire. In acest sens, un betiv nu ar putea fi nicodata considerat, prin felul sau de a trai, demn de fericire.

A-fi-fericit este dorinta fiecarei fiinte rationale supuse trecerii timpului. Oare conceptul fericirii poate fi el determinat in mod precis?Desi fiecare fiinta umana isi doreste sa atinga fericirea, ea (persoana care cauta fericirea) nu poate spune in mod precis care sunt acele dorinte care ii pot aduce fericerea. Spre exemplu, o persoana care cauta sa devina bogata, in speranta ca astfel ar obtine fericirea, poate constata ca aceasta aspiratie a ei se poate concretiza in nefericre, din cauza grijei, a invidiei si intrigilor care apar.

Ca fiinte finite, desi suntem orientate spre fericire, nu putem sti cu exactitate ce actiuni vor rezulta in fericire.Problema unei determinarii precise si universale a actiunilor care contribuie la infaptuirea fericirii este imposibil de rezolvat. De aceea, pot spune ca Immanuel Kant are dreptate atunci cand afirma ca „Fericirea este un ideal al imaginatiei, iar nu al ratiunii”

Este conceptul de fericire unul abstract sau unul concret?

In predica de pe munte,  insusi Mantuitorul Iisus Hristos face referie la fericire. Insa, fericirea despre care se vorbeste in acea predica ar fi realizabila intr-o dimensiune transcedentala (cea care ar urma dupa aceasta viata reala). Aceasta fericire este insa conditionata de imperative morale care impun o conduita crestina pentru a putea fi atinsa. Validarea sau infirmarea unei astfel de ipoteze depaseste sfera ratiunii . In acest caz, doar credinta este cea care ne face sa speram ca am putea atinge fericirea.

Dalai Lama descrie un alt principiu interesant referitor la fericire. El afirma ca la baza existentei se afla dorinta de a fi fericit; nimeni nu vrea sa sufere.Fericirea vine mai degraba din propria noastra atitudine si nu neaparat din factori externi. Daca atitudinea ta mentala este cea corecta, chiar daca traiesti intr-o atmosfera ostila, te simti fericit. Atunci cand aratam bunavointa si dragoste fata de cineva, el se va simti apreciat si iubit, iar fericirea noastra interioara sporeste.

Noi, oamenii, suntem fiinte sociale. Ajungem in lume ca rezultat al actiunii altora. Traim alaturi de alti oameni. Fie ca ne place sau nu, exista momente in viata noastra in care atentia si dragostea ce dorim sa o primim de la ceilalti se lasa asteaptata. Din acest motiv, se poate spune ca nu e deloc surpinzator faptul ca cea mai mare fericire a noastra apare in cadrul relatiilor pe care le avem cu ceilalti.

Astept opinia voastra despre acest subiect si totodata as dori sa stiu ce anume aduce fericirea in viata voastra?