Posts Tagged ‘Fiinta’

Grija

mai 22, 2009

Fiecare individ are in fata sa Grija.

Grija aceasta contribuie la gasirea unor solutii pentru a depasi o anumita situatie care ii creeaza un anumit disconfort existential indiviului. Pentru cei care vor sa traiasca in bogatie, Grija lor este aceea de a acumula cat mai mult capital financia; pentru cel care a incalcat Legea, Grija lui e de a iesi „bazma curata”. Pentru cel care aspira sa iasa din solitudine, Grija lui este de a-si gasi un partener de convietuire; pentru un om de stiinta , Grija lui este de a descoperi lucruri noi pe care sa le prezinte cercurilor stiitifice in speranta dobandirii unui respect recunoscut de mediul celor eruditi; pentru o mama, Grija sa este de a-si vedea copii fericiti si realizati pe planurul profesional si personal.

Grija se intalneste la toate paturile sociale : de la cei bogati pana la cei saraci; de la cei invatati pana la cei mai putini scoliti

Chiar si la pustnicii spirituali apare o Grija de natura mistica : cea de a fi mantuiti prin curatirea de pacate

Prin Grija, omul este supus transformarii.  Ne ingrijoram atunci cand cei din jurul nostru ne critica si incercam sa indreptam sau sa ascundem acele defecte; ne ingrijoram cand aflam de anumite evenimente tragice care se petrec in viata celor pe care ii cunoastem si de care suntem atesati, si incercam sa depunem efortul de a-i ajuta pentru a depasi acest impas. Prin acest gest al nostru, nu putem ramane indifernti fata de situatia nefasta a persoanei pe care o ajutam si nu de putine ori, durerea lui se transmite si noua si astfel personalitatea noastra sufera o transformare.

Care este Motorul Grijei?Ei bine, eu cred ca Frica : spre exemplu, in perioada unor crize economice, o persoana care si-a pierdut slujba, care era singura lui sursa de venit, isi face Griji privind stabilitatea sa financiara, iar daca dupa anumite incercari esuate de a depasi aceasta stare nu se intrevede luminita de la capatul tunelului, el intra intr-o stare de frustrare. Insa aceasta Grija este declansata de Frica: frica de neputinta, frica de a-fi-ratat!

Si in Iubire apare grija : grija de a  fi placut de partener, Grija de a  multumi pe deplin pe cei care ii iubim, etc.

Grija nu poate fi determinata pe calee stiintifica, neexistand  nici o formula care sa cuantifice marimea Grijei din viata noastra.

O  mare parte din viata sa omul, se afla in Asteptarea si in cautarea de placeri si in Frica de dureri, prezente si viitoare. Asteptarile si temerile acestea ne produc griji.

Grija este o structura care cuprinde intreaga constitutzie a omului. Prin ea, Omul este mereu „inaintea sa”. Ea este o structura existentiala, o structura a dinamismului sau, nu e o insusire statica. In aceasta caracteristica generala a omului ” de a-fi-mereu-inaintea-sa” se manifesta fenomenul Fricii, ce apare datorita faptului ca omul este o existenta ce face parte din lume, el traieste in lume, si omul este nesigur in posibilitatile ce i le ofera lumea. Pe de alta parte, sa nu uitam ca omul este supus Alegerii, alegere care antreneaza responsabilitatea fata de deciziile luate, decizii care nu de putine ori se realizeaza pe o temelie a incertitudinii, incertitudine ce poate declansa Frica si implicit grija.

Prin Grija omul cauta sa asigure mereu realizarea posibilitatilor sale viitoare in legatura cu lumea in care se afla tintuit. A-face-parte-din-lume inseamna esential a-avea-Griji.

Reclame

Despre Fericire,-

octombrie 22, 2008

„Dreptul la viata, la libertate si la aspiratia spre fericire” este citatul emblema din Declaratia de Independenta a Statelor Unite ale Americii elaborata in anul 1776 de catre Thomas Jefferson.

Dreptul de a-fi-fericit, este unul dintre drepturile fundamentale ale oricarei fiinte umane.

Ceea ce fiecare isi doreste de la viata este o fericire continua si adevarata.

Filosoful german Immanuel Kant defineste fericirea ca fiind defapt „bunastarea continua, bucuria de a trai, satisfactia completa vizavi de situatia persoanala”. Aceasta definitie se apropie oarecum de cea a utilitarismului care vede fericirea ca fiind placere fara durere.Kant insa, realizeaza o expandare a acestei idei, incluzand in fericire : „puterea, bogatia, aprecierea,stima, chiar si sanatatea, bunastarea completa precum si multumirea vizavi de propria situatie”.El numeste fericire satisfacerea completa a tuturor nevoilor si a inclinatilor (preferintelor). In „Critica Ratiunii Practice ” Kant descrie fericirea ca ” stare a fiintei rationale in lume, in a carei intreaga existenta totul decurge (se deruleaza) conform dorintei si vointei sale”. Deci fericirea inseamna pur si simplu sa obtii ceea ce iti doresti. Ea nu trebuie confundata cu placerea si nici cu sentimuentul de virtuozitate si bucurie ce e specific unei vieti morale.

Asadar, se ridica o intrebare : poti fi fericit chiar si atunci cand nu traiesti dupa principii morale? Sau ce putem spune despre situatia unei persoane care traieste dupa principii morale. Este ea automat si o fiinta fericita? In ceea ce priveste legatura dintre moralitate si fericire Kant declara:„Moralitatea nu este propriu-zis doctrina prin care ne putem face fericiti, ci prin care ne putem face vrednici  de fericire „. Cu alte cuvinte, desi fericrea poate fi atinsa si de cei care intreprind actiuni imorale, pentru Kant doar cei care traiesc dupa valori etice si reusesc prin acest mod de traiere sa cunoasca fericirea pot fi catalogati a fi demni de fericire. In acest sens, un betiv nu ar putea fi nicodata considerat, prin felul sau de a trai, demn de fericire.

A-fi-fericit este dorinta fiecarei fiinte rationale supuse trecerii timpului. Oare conceptul fericirii poate fi el determinat in mod precis?Desi fiecare fiinta umana isi doreste sa atinga fericirea, ea (persoana care cauta fericirea) nu poate spune in mod precis care sunt acele dorinte care ii pot aduce fericerea. Spre exemplu, o persoana care cauta sa devina bogata, in speranta ca astfel ar obtine fericirea, poate constata ca aceasta aspiratie a ei se poate concretiza in nefericre, din cauza grijei, a invidiei si intrigilor care apar.

Ca fiinte finite, desi suntem orientate spre fericire, nu putem sti cu exactitate ce actiuni vor rezulta in fericire.Problema unei determinarii precise si universale a actiunilor care contribuie la infaptuirea fericirii este imposibil de rezolvat. De aceea, pot spune ca Immanuel Kant are dreptate atunci cand afirma ca „Fericirea este un ideal al imaginatiei, iar nu al ratiunii”

Este conceptul de fericire unul abstract sau unul concret?

In predica de pe munte,  insusi Mantuitorul Iisus Hristos face referie la fericire. Insa, fericirea despre care se vorbeste in acea predica ar fi realizabila intr-o dimensiune transcedentala (cea care ar urma dupa aceasta viata reala). Aceasta fericire este insa conditionata de imperative morale care impun o conduita crestina pentru a putea fi atinsa. Validarea sau infirmarea unei astfel de ipoteze depaseste sfera ratiunii . In acest caz, doar credinta este cea care ne face sa speram ca am putea atinge fericirea.

Dalai Lama descrie un alt principiu interesant referitor la fericire. El afirma ca la baza existentei se afla dorinta de a fi fericit; nimeni nu vrea sa sufere.Fericirea vine mai degraba din propria noastra atitudine si nu neaparat din factori externi. Daca atitudinea ta mentala este cea corecta, chiar daca traiesti intr-o atmosfera ostila, te simti fericit. Atunci cand aratam bunavointa si dragoste fata de cineva, el se va simti apreciat si iubit, iar fericirea noastra interioara sporeste.

Noi, oamenii, suntem fiinte sociale. Ajungem in lume ca rezultat al actiunii altora. Traim alaturi de alti oameni. Fie ca ne place sau nu, exista momente in viata noastra in care atentia si dragostea ce dorim sa o primim de la ceilalti se lasa asteaptata. Din acest motiv, se poate spune ca nu e deloc surpinzator faptul ca cea mai mare fericire a noastra apare in cadrul relatiilor pe care le avem cu ceilalti.

Astept opinia voastra despre acest subiect si totodata as dori sa stiu ce anume aduce fericirea in viata voastra?