Posts Tagged ‘frica’

Grija

mai 22, 2009

Fiecare individ are in fata sa Grija.

Grija aceasta contribuie la gasirea unor solutii pentru a depasi o anumita situatie care ii creeaza un anumit disconfort existential indiviului. Pentru cei care vor sa traiasca in bogatie, Grija lor este aceea de a acumula cat mai mult capital financia; pentru cel care a incalcat Legea, Grija lui e de a iesi „bazma curata”. Pentru cel care aspira sa iasa din solitudine, Grija lui este de a-si gasi un partener de convietuire; pentru un om de stiinta , Grija lui este de a descoperi lucruri noi pe care sa le prezinte cercurilor stiitifice in speranta dobandirii unui respect recunoscut de mediul celor eruditi; pentru o mama, Grija sa este de a-si vedea copii fericiti si realizati pe planurul profesional si personal.

Grija se intalneste la toate paturile sociale : de la cei bogati pana la cei saraci; de la cei invatati pana la cei mai putini scoliti

Chiar si la pustnicii spirituali apare o Grija de natura mistica : cea de a fi mantuiti prin curatirea de pacate

Prin Grija, omul este supus transformarii.  Ne ingrijoram atunci cand cei din jurul nostru ne critica si incercam sa indreptam sau sa ascundem acele defecte; ne ingrijoram cand aflam de anumite evenimente tragice care se petrec in viata celor pe care ii cunoastem si de care suntem atesati, si incercam sa depunem efortul de a-i ajuta pentru a depasi acest impas. Prin acest gest al nostru, nu putem ramane indifernti fata de situatia nefasta a persoanei pe care o ajutam si nu de putine ori, durerea lui se transmite si noua si astfel personalitatea noastra sufera o transformare.

Care este Motorul Grijei?Ei bine, eu cred ca Frica : spre exemplu, in perioada unor crize economice, o persoana care si-a pierdut slujba, care era singura lui sursa de venit, isi face Griji privind stabilitatea sa financiara, iar daca dupa anumite incercari esuate de a depasi aceasta stare nu se intrevede luminita de la capatul tunelului, el intra intr-o stare de frustrare. Insa aceasta Grija este declansata de Frica: frica de neputinta, frica de a-fi-ratat!

Si in Iubire apare grija : grija de a  fi placut de partener, Grija de a  multumi pe deplin pe cei care ii iubim, etc.

Grija nu poate fi determinata pe calee stiintifica, neexistand  nici o formula care sa cuantifice marimea Grijei din viata noastra.

O  mare parte din viata sa omul, se afla in Asteptarea si in cautarea de placeri si in Frica de dureri, prezente si viitoare. Asteptarile si temerile acestea ne produc griji.

Grija este o structura care cuprinde intreaga constitutzie a omului. Prin ea, Omul este mereu „inaintea sa”. Ea este o structura existentiala, o structura a dinamismului sau, nu e o insusire statica. In aceasta caracteristica generala a omului ” de a-fi-mereu-inaintea-sa” se manifesta fenomenul Fricii, ce apare datorita faptului ca omul este o existenta ce face parte din lume, el traieste in lume, si omul este nesigur in posibilitatile ce i le ofera lumea. Pe de alta parte, sa nu uitam ca omul este supus Alegerii, alegere care antreneaza responsabilitatea fata de deciziile luate, decizii care nu de putine ori se realizeaza pe o temelie a incertitudinii, incertitudine ce poate declansa Frica si implicit grija.

Prin Grija omul cauta sa asigure mereu realizarea posibilitatilor sale viitoare in legatura cu lumea in care se afla tintuit. A-face-parte-din-lume inseamna esential a-avea-Griji.

Reclame

Criza financiara,- pe intelesul copiilor (2)

februarie 24, 2009

-am gandit sa fac o cronica a celor mai importante aspecte legate de criza financiara. Sunt convins ca si copiii vor intelege acum criza financiara 🙂

1. Visul de a avea propria casa

casa1Cati dintre noi nu ne dorim sa avem propria camera, o gradina mare si poate chiar si o piscina? Cati copii viseaza oare la aceste lucruri? In SUA, pentru multi dintre ei acest vis a devenit realitate. Parintii le-au cumparat case inteligente. Nu era neaparat necesar sa fii milionar ca sa poti face acest lucru. Banii erau foarte usor de procurat : ii obtineau in urma contractarii unor credite de la banca. Erau nevoiti sa plateasca in plus dobanda. Lunar , parintii returnau o parte din pretul de cumparare. Totul parea ca decurge normal : familile se bucurau de propria casa, iar bancile de dobanzi. Chiar si politicienii erau fericiti : oamenilor din tara lor le mergea bine pentru ca aveau o casa cu gradina si piscina.

2. Trista despartire de casa

2despartireaDeodata parintii au constatat ca nu mai au suficienti bani de retuna bancilor creditele pe care le contractasera. Acesta situatie a inceput sa se faca simtita in randul famililor din SUA la inceputul anului 2007. Motivele sunt diverse : unii si-au pierdut slujba ori s-au imbolnavit iar in cazul altor persoane bancile au solicitat dobanzi mai mari. Incercarea de a vinde mai departe casa pe care tocmai o cumparasera, nu a fost de bun augur pentru oamenii cu dificultati financiare. Ei nu au reusit sa gaseasca pe cineva care sa le plateasca suficient de mult, astfel incat sa isi poata acoperi si datoria fata de banca. Sute de mii de oameni au trebuit sa se mute din casele pe care le cumparasera cu banii imprumutati de la banca.

3.Seful bancii este debusolat : nu mai intelege nimic !

3debusolareAcum casa, gradina si piscina erau ale bancii. Ea le vindea acelora care ofereau cel mai mare pret.Specialistii numesc acest procedeu vanzare-judiciara, adica un fel licitatie prin tribunal. Insa bancile nu si-au recuperat banii in urma realizarii acestor vanzari. Ba mai mult, ele au iesit in pierdere. Insa sefii bancilor,prin politica practicata, au si ei partea lor de vina.Lacomia manifestata in anii precedenti s-a intoars impotriva lor precum un bumerang. Nerambursarea unui credit contractat nu ar fi constituit o problema. Insa colaboratorii institutilor finaciare au acordat un numar foarte mare de credite , fara sa verifice in mod serios daca se va putea realiza returnarea lor de catre clientii ce tocmai reusera sa primeasca aceste credite (in SUA creditul-doar cu buletinul era foarte raspandit). Au imprumutat atat de multi bani, incat au vandut mai departe credite si catre banci europene .

4. Chiar si bancherii europeni au fost luati prin surpindere

4bancheri_europa1Unele institutii europene incep sa realizez zilnic pierdieri semnificative. Asa este si cazul institutiei IKB din Düsseldorf . Memebrii consiliului de administratie si proprietarii nu aveau nici cea mai vaga idee vizavi de adevarata stare de fapt a lucrurilor. Totul este insa asa de limpede : IKB a acordat credite pentru locuinte unor banci din America si primeau in schimb, pe langa credite acordate, si niste Extra-bonusuri ( bonificatii suplimentare). Dar oamenii din IKB nu aveau nici cea mai vaga idee despre „impasul” imobiliar ce se facea simtit din ce in ce mai vizibil pe piata americana. Pana la un anumit punct, aceasta nepasare a bancherilor europeni nu a jucat un rol semnificativ. Totul s-a schimbat insa cand proprietarii caselor nu au mai putut sa isi plateasca ratele : credtile au „explodat” precum un balon cu aer.

5. Toti incep sa isi pazeasca cu vigilenta banii

51pazirea_banilor Criza a fost declansata si acum incepe sa se manifeste serios. Bancile au devenit neincrezatoare una fata cealalta pentru ca se tem ca fiecare a imprumutat bani celor care construiau case si acum sunt pusi in situatia de a nu mai primi nimic de la acestia. Este precum in timpul anilor de scoala : daca ai imprumutat mai mult de 1 Euro unui camard, nu vei mai avea certitudinea ca ii vei  mai vedea vreodata. 52pazirea_banilor1De aceea e recomandabil ca fiecare sa isi pastreze banii de buzunar doar ptr el :). La fel gandesc si oamenii care conduc bancile : nu isi mai imprumuta intre ei bani.In Europa, doar Banca Centrala nu si-a inchis ghiseul in aceasta problema. Insa sprijinul oferit de Banaca Centrala nu a fost suficient. Cei care au imrumutat bani, nemaivand suficiente fonduri, au inceput sa se afla intr-o situatie delicata sub aspect financiar. Unele dintre ele chiar au iesit de pe piata, fiind nevoite sa completeze procedura de faliment .

6. Seiful este gol, banca intra in faliment

6seif_golStatul trebuie sa intervina. Guvernul american trebuie sa impiedicea cresterea somajului, pentru ca mii de oameni sunt expusi riscului de a-si pierde locul de munca.Pe de alta parte, clientii bancilor incep sa se ingriojoreze pemtru economiile facute la institutiile financiare.Guvernul isi ia in serios misiunea si incearca sa ajute pe toata lumea. In curand, se face simtita politica de interventie a statului in randul sistemul bancar. Bancile nu trebuie sa creada orbeste ca peste seara statul va veni si le va umple din nou seifurile.La mijlocul lunii septembrie Lehman Brothers – o institutie bancara cu un instoric indelungat si cu un renume pe plan mondial, este nevoita sa completeze procedura de faliment dupa ce cersise in zadar un sprijin financiar de miliarde de dolari din partea statului.

7.Misiunea de stingere a focului prin pomparea unei sume mari de bani

7interventia_statuluiDupa prabusirea bancii Lehman Brothers,se preconizeaz ivirea unei stari incendiare. Domnele si domnii din banci au inteles foarte clar semnalul guvernului american : cine in timpurile bune este prea lacom, in vremuri dificile nu trebuie sa alerge la „taticul” ocrotitor si sa ii pretinda acestuia (Statului) sa ii ofere ajutorul financiar de care are nevoie pentru a depasi situatia critica in care a ajuns.  Constentizarea acestei stari de abandonare conduce la o reactie nedorita : sentimentul de frica se amplifica in randul bancilor. Increderea bancilor in alte institutii financiare este in scadere, caci ele stiu ca oricand pot impartasi destinul lui Lehman Brothers. Guvernele din Europa au facut tot posibilul sa nu lase marile banci sa dea faliment, caci daca ar fi permis acest lucru focul mistuitor s-ar fi extins si la alte banci.

8. Dormiti linistiti, statul garanteaza pentru economiile voastre !

8statul_garanteaza La Talk-showurile de la televizor se vorbeste din ce in ce mai des despre „Criza” si „Faliment”. Unii spectaotorii se intreaba : daca le merge asa de rau bancilor nu ar fi mai bine ca oamenii sa isi retraga economiile facute la respectivele institutii financiare?Daca iti pui banii sub saltea sau in dulapul de bucatarie ai cel putin siguranta ca inca mai sunt acolo :). Da daca fiecare s-ar duce sa isi ridice economiile depuse la banca atunci bancile ar avea mai putini bani. Criza s-ar intensifica astfel si mai mult.Acest lucru trebuia impiedicat sa se produca. In Europa, principalii oameni politici au incercat sa calmeze starea de panica, spunand ca in cazul in care o banca se va prabusi si se va afla in imposibilitatea de a returna banii deponentilor, statul va fi cel care va da inapoi oamenilor sumele ce li se cuvin.

9. Statul catre banca : Va rog, luati banii !

8statul_da_baniIn Eropa, deponentii s-au mai linistit dupa ce statul le-a promis ca le va returna banii in cazul in care banca va da faliment. Insa care e starea de spirit a bancilor? Bancile se tem in continuare. Niciun banutz nu se mai imprumuta asa usor, fara o analiza riguroasa in prealabail. Fiecare Euro este pazit precum o comoara cu aur. Fara banii bancilor insa economia nu poate functiona. Fie ca este vorba despre o inteprindere din domeniul auto, sau una din domeniul energetic, ele toate au nevoie de credite pentru a putea lucra pe mai departe. Statul nu vede decat o sulutie la aceasta problema : „aprovizionarea” cu bani a bancilor, pentru ca nicio banca sa nu mai aiba sentimentul fricii.

10. Frica de somaj

10frica_somajInsa Frica continua sa se raspandeasca. In fabricilie auto linile de productie s-au intrerupt. Firmele vor sa concedieze o parte din salariati. Cand vine vorba de o criza economica, angajatilor le e teama sa nu isi piarda slujbele. De aceea, liderii politici mondiali s-au intalnit pentru a medita la rezolvarea acestei probleme. Ei incearca sa gaseasca o modalitate de a-i face pe oameni sa cumpere in continuare masini, sa construiasca pe mai departe case si nu in ultimul rand sa nu diminueze semnificativ procesul de consum. Doar in acest mod s-ar putea pastra locurile de munca. Pe de alta parte, guvernantii cauta sa impuna noi reguli bancilor pentru a nu mai risipi cu atata nesabuinta banii.